Marcello Mastroianni, biografia celebrului actor italian

Cinematografia italiană s-a lăudat întotdeauna cu o tradiție glorioasă și fascinantă. Anumiți actori au contribuit într-un mod decisiv pentru a face toate acestea posibile. Marcello Mastroianni a fost un actor din alte vremuri, cu o istorie îndelungată. Unul dintre cei care au dat inevitabil prestigiu unui anumit tip de cinematografie, grație măiestriei și priceperii sale în fața obiectivului camerei. Aferente unui televizor și unei cinematografii, de fapt, în alb-negru cu proiecție spre afișajul color. Merită să reluăm faptele acestui mare actor italian, unul dintre cei mai apreciați și aclamați și astăzi. Deși au trecut destul de mulți ani de la dispariția lui. 

Să vedem în această postare a CineMagazine viața și lucrările lui Marcello Mastroianni, pentru obișnuita noastră întâlnire cu biografiile actorilor italieni, editate de portalul nostru!

rezumat

  • Cariera și viața privată Marcello Mastroianni
  • Epoca succesului pentru Marcello Mastroianni: anii 60
  • Marcello Mastroianni în anii următori
  • Marcello Mastroianni: moartea
  • Marcello Mastroianni: film

Cariera și viața privată Marcello Mastroianni

Marcello Mastroianni, născut Marcello Vincenzo Domenico Mastroianni , a fost un actor italian născut în Fontana Liri, provincia Frosinone. Data nașterii: 28 septembrie 1924 .

Fiu de părinți cu rădăcini evreiești, a manifestat imediat un sentiment aparte cu obiectivul, acționând ca figurant în diverse scene cinematografice, evidențiind, încă de la început, un talent pe care cinematografia italiană nu l-a putut lăsa cu putință să scape. 

După terminarea studiilor de actorie, Mastroianni găsește drumul pavat către succes. Debutul oficial pe marele ecran are loc în „I miserabili” , o proiecție curatoriată de Riccardo Freda.

Teatrul este cealaltă mare pasiune a lui, până în punctul în care cunoscutul regizor și scenarist italian, Luchino Visconti, l-a scris pentru unele compoziții de teatru în calitate de profesionist.

Interpretează în principal comedii neorealiste plasate în Italia, dar se aventurează și în piese cu un ton dramatic precum atunci când filmează pentru Claudio Gora în „Febra de viață” sau pentru Fernando Cerchio cu „Lulù”.

„Peccato che è un rascal” este un film istoric, deoarece pentru a-i ține companie pentru prima dată pe platourile de filmare este o actriță napolitană, Sophia Loren , pe rampa de lansare. Cu siguranță nu oricare. În 1958 avem filmul simbolic al consacrarii lui Marcello Mastroianni criticii italiene de film, și anume „ I soliti ignoti ”.

Epoca succesului pentru Marcello Mastroianni: anii 60

Întâlnirea cu regizorul Federico Fellini reprezintă punctul de cotitură definitiv al carierei sale datorită a două filme istorice precum „La dolce vita” și „8 1/2” . Începutul anilor 60 este epoca de aur, care nu face altceva decât să întărească imaginea simbolului sexual al lui Mastroianni, construită de-a lungul timpului. Mai ales iconică este scena fântânii Trevi dintre Marcello Mastroianni și Anita Ekberg din „La dolce vita”, care a rămas în istoria cinematografiei.

Apoi filmează „ Divorzio all’italiana ” cu Stefania Sandrelli în 1961, variind semnificativ modus operandi: trece de la comedia ireverentă la comedia neagră. Demonstrând o anumită versatilitate chiar și în contexte diferite. Acest film specific a obținut un premiu Oscar în 1963 pentru cel mai bun scenariu și cea mai bună comedie la Festivalul de Film de la Cannes.

O interpretare magistrală cea a lui Mastroianni care i-a adus, în calitate personală, Panglica de argint ca cel mai bun actor principal, nominalizarea la Oscar ca cel mai bun actor și premiul Globul de Aur ca cel mai bun actor în comedie sau film muzical.

În 1962 a obținut o prestigioasă recunoaștere de la revista americană Time , fiind nominalizat drept starul străin cel mai apreciat de publicul și cititorii de pe teritoriul american. Poate cel mai înalt punct al lui Mastroianni și care scoate în evidență, încă o dată, modul în care a reușit să-și valorifice talentul la maximum. 

De multe ori la cinema este repropus cuplul Mastroianni-Loren, care se formează în diverse filme precum „Ieri, azi și mâine”, din 1963, „Matrimonio all’italiana” din 1964 și „I girasoli” din 1970. Scena de striptease tocmai cu Loren din filmul Ieri, azi și mâine , este o altă dintre acele scene care au intrat în istoria cinematografiei italiene, care au făcut să viseze generații de italieni.

Admirat în mod deosebit și în rolul de cântăreț și dansator atunci când decide să se dedice comediei muzicale. O face jucând rolul lui Rudolph Valentino din „ Ciao Rudy ”. Sub conducerea unui alt mare regizor italian, Vittorio De Sica , s-a măsurat în interpretarea „Amanti”.

Mastroianni demonstrează o anumită familiaritate cu limba engleză, aventurându-se în unele filme anglo-saxone. La Paris a reușit să dezvolte și să aducă în vogă cinematograful francez.

Marcello Mastroianni în anii următori

Din anii ’70 a fost mai ales protagonistul unor comedii ușoare cu iz satiric. Federico Fellini îl sună înapoi când se gândește să-l angajeze pentru un nou film, „Orașul femeilor”.

Acționează împreună cu regretatul Massimo Troisi în „Splendor” și „Che ora è”. În 1990, el a luat Leul de Aur pentru întreaga activitate în timpul expoziției de la Veneția . Predată lui personal de mentorul Fellini.

Marcello Mastroianni: moartea

Anii 90 sunt perioada unei plecări din ce în ce mai evidente din Italia pentru a favoriza producțiile străine. La nivel privat, Marcello Mastroianni se îmbolnăvește de o tumoare la pancreas, care îl va slăbi foarte mult în ultimii ani ai unei vaste și glorioase cariere. Condițiile s-au înrăutățit de-a lungul anilor și a murit pe 19 decembrie 1996 la Paris. Condițiile de sănătate foarte grave nu l-au împiedicat însă să filmeze ultimele filme înainte de a-și lua rămas bun de la acest pământ. În special, filmul „ Marcello Mastroianni – Îmi amintesc, da, îmi amintesc” în colaborare cu Anna Maria Tatò, însoțitorul care i-a fost apropiat în ultimele perioade ale vieții, a fost testamentul spiritual. Ultimul film la care participă este„Călătorie la începutul lumii”de Manuel de Oliveira.

În prezent se află în cimitirul Verano din Roma. 

Marcello Mastroianni: film

Încheiem povestea noastră despre Marcello Mastroianni cu filmografia sa, în ordine cronologică:

  1. Marionetă, de Carmine Gallone (1939)
  2. Iron Crown, regizat de Alessandro Blasetti (1941)
  3. O poveste de dragoste, de Mario Camerini (1942)
  4. Mizerabilul, de Riccardo Freda (1948)
  5. Vertigo of Love, de Luigi Capuano (1949)
  6. Douăzeci de ani, de Giorgio Bianchi (1949)
  7. Împotriva legii, regia Flavio Calzavara (1950)
  8. Duminica august, regia Luciano Emmer (1950)
  9. Inimi pe mare, regia Giorgio Bianchi (1950)
  10. Viața câinelui, de Steno și Monicelli (1950)
  11. Rechizitoriu, regizat de Giacomo Gentilomo (1950)
  12. Parisul este întotdeauna Paris, de Luciano Emmer (1951)
  13. Roma, episod din Pașaportul spre Est, regizat de Romolo Marcellini (1951)
  14. Fetele de pe Treptele Spaniole, de Luciano Emmer (1952)
  15. Senzualitate, regia Clemente Fracassi (1952)
  16. Lumină eternă, de Anton Giulio Majano (1952)
  17. Întoarcerea tragică, de Pier Luigi Faraldo (1952)
  18. Muta di Portici, regia Giorgio Ansoldi (1952)
  19. Pixuri negre, de Oreste Biancoli (1952)
  20. Eroii duminicii, de Mario Camerini (1952)
  21. The Avenue of Hope, regizat de Dino Risi (1953)
  22. Lulu, regia Fernando Cerchio (1953)
  23. Febra vieții, de Claudio Gora (1953)
  24. Niciodată nu e prea târziu, de Filippo Walter Ratti (1953)
  25. Valisa viselor, regia Luigi Comencini (1953)
  26. Cronicile îndrăgostiților săraci, de Carlo Lizzani (1954)
  27. Vremurile noastre – Zibaldone n. 2, regizat de Alessandro Blasetti (1954)
  28. Sclavul păcatului, de Raffaello Matarazzo (1954)
  29. Zilele iubirii, de Giuseppe De Santis (1954)
  30. Casa Ricordi, regia Carmine Gallone (1954)
  31. Păcat că este un ticălos, regizat de Alessandro Blasetti (1954)
  32. Prințesa Canarelor, de Paolo Moffa (1954)
  33. Tam tam Mayumbe, de Gian Gaspare Napolitano (1955)
  34. Morarul frumos, de Mario Camerini (1955)
  35. Râul Faraonilor, de Ubaldo Ragona (1955)
  36. Bigamusul, de Luciano Emmer (1955)
  37. Averea de a fi femeie, de Alessandro Blasetti (1956)
  38. Tați și fii, de Mario Monicelli (1957)
  39. Cel mai frumos moment, de Luciano Emmer (1957)
  40. Nopțile albe, de Luchino Visconti (1957)
  41. Doctorul și vrăjitorul, de Mario Monicelli (1957)
  42. Un hectar de cer, regia Aglauco Casadio (1958)
  43. Fata din salina, de František Čáp (1958)
  44. Necunoscutul obișnuit, de Mario Monicelli (1958)
  45. Dragoste și necazuri…, regizat de Angelo Dorigo (1958)
  46. Povești de vară, de Gianni Franciolini (1958)
  47. Legea, de Jules Dassin (1958)
  48. Dușmanul soției mele, de Gianni Puccini (1959)
  49. Toți îndrăgostiți, de Giuseppe Orlandini (1959)
  50. Ferdinando I ° Regele Napoli, regia Gianni Franciolini (1959)
  51. La dolce vita, regia Federico Fellini (1960)
  52. Frumosul Antonio, de Mauro Bolognini (1960)
  53. Adua and her Companions, regia Antonio Pietrangeli (1960)
  54. Noaptea, de Michelangelo Antonioni (1961)
  55. Asasinul, de Elio Petri (1961)
  56. Fantome în Roma, de Antonio Pietrangeli (1961)
  57. Divorțul în stil italian, de Pietro Germi (1961)
  58. Viața privată, de Louis Malle (1962)
  59. Cronica de familie, regia Valerio Zurlini (1962)
  60. 8½, regizat de Federico Fellini (1963)
  61. Companions, de Mario Monicelli (1963)
  62. Ieri, azi, mâine, regia Vittorio De Sica (1963)
  63. Nunta italiană, regia Vittorio De Sica (1964)
  64. Omul celor cinci bile, regia Marco Ferreri (1965)
  65. Casanova ’70, regia Mario Monicelli (1965)
  66. A 10-a victimă, de Elio Petri (1965)
  67. Azi, mâine, poimâine, regia Eduardo De Filippo, Marco Ferreri și Luciano Salce (1965)
  68. Eu, eu, eu… și ceilalți, regia Alessandro Blasetti (1966)
  69. Macul este și o floare, de Terence Young (1966)
  70. Trage mai tare, mai tare… Nu înțeleg !, regia Eduardo De Filippo (1966)
  71. Străinul, de Luchino Visconti (1967)
  72. Aceste fantome, necreditate, de Renato Castellani (1967)
  73. Lovers, de Vittorio De Sica (1968)
  74. Diamante la micul dejun, de Christopher Morahan (1968)
  75. Bloc-note ale unui regizor, regizat de Federico Fellini (1969)
  76. Floarea soarelui, de Vittorio De Sica (1970)
  77. Drama della gelozie (toate detaliile în știri), regizat de Ettore Scola (1970)
  78. Jocuri particulare, regizat de Franco Indovina (1970)
  79. Ultimul Leu, de John Boorman (1970)
  80. Soția preotului, de Dino Risi (1970)
  81. Scipione cunoscut și sub numele de Africanul, regizat de Luigi Magni (1971)
  82. Permite? Rocco Papaleo, regia Ettore Scola (1971)
  83. A fost anul grației 1870, regizat de Alfredo Giannetti (1971)
  84. Timpul iubirii, de Nadine Trintignant (1971)
  85. Roma, regizat de Federico Fellini (1972) (cameo, scenă ștearsă)
  86. Cățea, de Marco Ferreri (1972)
  87. Che?, Regia lui Roman Polański (1972)
  88. Hit and Run, de Dino Risi (1973)
  89. Răzbunare, de George Pan Cosmatos (1973)
  90. The Great Binge, regizat de Marco Ferreri (1973)
  91. Nimic grav, soțul ei este însărcinată, regia Jacques Demy (1973)
  92. Idolul orașului (Salut dell’Arte), regia Yves Robert (1973)
  93. Allonsanfàn, regia Paolo și Vittorio Taviani (1974)
  94. Nu atinge femeia albă, de Marco Ferreri (1974)
  95. Ne-am iubit atât de mult, de Ettore Scola (1974) (cameo)
  96. La pupa del gangster, regia Giorgio Capitani (1975)
  97. Pentru scarile antice, regia Mauro Bolognini (1975)
  98. Creatură divină, regia Giuseppe Patroni Griffi (1975)
  99. Femeia duminică, de Luigi Comencini (1975)
  100. Nobilul venețian Culastrisce, regia Flavio Mogherini (1976)
  101. Oricum, regal Elio Petri (1976)
  102. Doamnelor și domnilor, Noapte bună, regia Luigi Comencini, Mario Monicelli, Nanni Loy, Ettore Scola, Luigi Magni (1976)
  103. O zi specială, regia Ettore Scola (1977)
  104. Mogliamante, regia Marco Vicario (1977)
  105. Double Crime, de Steno (1977)
  106. Hello male, regizat de Marco Ferreri (1978)
  107. Mâini murdare, de Elio Petri (1978)
  108. As You Are, regizat de Alberto Lattuada (1978)
  109. Făcut din sânge între doi bărbați de dragul unei văduve. Motive politice suspectate, de Lina Wertmüller (1978)
  110. Ambuteiajul, regia Luigi Comencini (1978)
  111. Thriller napolitan, regizat de Sergio Corbucci (1979)
  112. Terasa, regia Ettore Scola (1980)
  113. Orașul femeilor, regia Federico Fellini (1980)
  114. Fantoma iubirii, de Dino Risi (1981)
  115. Pielea, regia Liliana Cavani (1981)
  116. Lumea nouă, regia Ettore Scola (1982)
  117. Dincolo de ușă, de Liliana Cavani (1982)
  118. Povestea lui Piera, regia Marco Ferreri (1983)
  119. Gabriela, dirijorul Bruno Barreto (1983)
  120. Generalul armatei moarte, de Luciano Tovoli (1983)
  121. Enrico IV, regia Marco Bellocchio (1984)
  122. Cele două vieți ale lui Mattia Pascal, regia Mario Monicelli (1985)
  123. Macaroane, regia Ettore Scola (1985)
  124. I soliti ignoti douăzeci de ani mai târziu, regizat de Amanzio Todini (1985)
  125. Juke Box, regia Carlo Carlei, Enzo Civitareale, Sandro De Santis, Antonello Grimaldi, Valerio Jalongo, Daniele Luchetti, Michele Scura (1985)
  126. Ginger și Fred, regia Federico Fellini (1985)
  127. Zborul, regia Theo Angelopoulos (1986)
  128. Oci ciornie, regiunea lui Nikita Sergeevich Michalkov (1987)
  129. Interviu, regizat de Federico Fellini (1987)
  130. Miss Arizona, de Pal Sandor (1988)
  131. Splendor, regia Ettore Scola (1989)
  132. Ce ora este, regia Ettore Scola (1989)
  133. Toate sunt bine, de Giuseppe Tornatore (1990)
  134. Spre seară, regia Francesca Archibugi (1990)
  135. Cin Cin, Regis Gene Saks (1991)
  136. The Boy Thief, de Christian De Chalonge (1991)
  137. Pasul suspendat al barzei, de Theo Angelopoulos (1991)
  138. Oameni obișnuiți, de Beeban Kidron (1992)
  139. Uno, due, tre, stella!, regia Bertrand Blier (1993)
  140. Nu vorbim despre asta, regizat de María Luisa Bemberg (1993)
  141. Pret de vestire, regizat de Robert Altman (1994)
  142. În ce punct este noaptea, de Nanni Loy (1994)
  143. Adevărata viață a lui Antonio H., regizat de Enzo Monteleone (1994)
  144. Cento e una notte (Cele o sută și una de nopți ale cinematografului Simon), regia di Agnès Varda (1995)
  145. Sustains Pereira, regizat de Roberto Faenza (1995)
  146. Dincolo de nori, regia Michelangelo Antonioni și Wim Wenders (1995)
  147. Trei vieți și o singură moarte, de Raúl Ruiz (1996)
  148. Îmi amintesc da îmi amintesc, regia Anna Maria Tatò (1997)
  149. Călătorie la începutul lumii, de Manoel de Oliveira (1997)