Sub forma unui nou mesaj de imputernicire lansat si pus la dispozitia noii femei contemporane, casa de moda franceza Dior a prezentat 3 iulie 2023, noua sa colectie Haute Couture, pentru viitorul sezon toamna/iarna 2023/2024. O propunere din care Maria Grazia Chiuri, directorul de creatie al colectiilor pentru femei Dior, a inceput sa-si adauge imaginile la cele ale renumitei artiste italiene Marta Roberti, pentru a finaliza, impreuna, dand contur unei stereotipuri reinnoite a unei noi zeite a feminitatii, pe care nu au ezitat sa se inchine inca de la aceasta parada de prezentare, desfasurata ca „ritual” in prima zi de prezentari de moda a acestei noi editii a Saptamanii Haute Couture din Paris.
Nascuta in orasul Brescia si in prezent cu sediul la Roma, Marta Roberti este o artista contemporana care si-a dedicat o mare parte a carierei studierii iconografiilor zeitatilor feminine din diferite epoci si culturi ale antichitatii. Figuri mostenite din istoria proprie a omului, carora acesta nu a ezitat sa-si acorde spatiu propriu in imaginarul sau, punand in valoare de-a lungul productiei sale artistice reprezentarea lor impreuna cu fragmente de peisaje salbatice, autoportrete si suma de elemente, in principal antropomorfe, care istoric au completat imaginarul acestei serii de zeitati feminine.
Zeite care au fost acum Chiuri care a incercat sa le inzestreze cu forma si entitate corporala, prin aceasta colectie haute couture care se bazeaza direct din poetica operei lui Roberti, responsabil pentru partea sa de a crea piesele care au servit drept fundal pentru aceasta prezentare, servind astfel drept baza pentru o expozitie care poate fi vizitata in gradinile Musee Rodin pana pe 9 iulie. Acesta este un exercitiu de aproximare intre productia artistica a unuia si a celuilalt, care ajunge astfel sa se intalneasca legat in jurul acelei serii de valori care deopotriva sustin si apara, si care germineaza din perceptia aceluiasi ritm, indelete si atemporale, a productiilor sale, provenite din trecut si cu o privire mereu indreptata catre prezent si viitor,
„Am studiat iconografiile diferitelor zeite, care sunt aproape intotdeauna asociate cu animalele, si m-am reprezentat imitandu-le posturile, initial prin performanta, copiendu-le cu corpul meu iposturile si miscarile, intruchipand particularitatile lor pana sa le fac ale mele”, explica Marta. ea insasi.Roberti pe parcursul unor declaratii pe care le primim de la Dior.
Din aceasta filozofie de caracter marcant poetic, adauga ei de la casa de moda franceza, inspirata de cuvintele si productia artistica a lui Roberti, Chiuri „a recuperat gestul poetic al haute couture, contopind” in aceasta colectie „corp si tinuta”. Un exercitiu pentru care s-a dedicat reinterpretarii si reconstructiei elementelor arhetipale ale vestimentatiei, reprezentate sub forma de tunici, peplums, pelerine si stole, pe care le foloseste din nou ca imbracaminte pentru reformularea acestor noi zeitati ale feminitatii. .
„Prin perpetuarea cultului zeitei si reinterpretarea emblemelor fondatoare ale antichitatii”, subliniaza acestia de la Dior, „spectacolul ajunge sa devina un ritual contemporan”, din care „ilustreaza forta si fragilitatea feminitatii, care sustine si sustine comunitatea”. formam.” O feminitate care, „amintindu-se de trecut”, adauga ei, „ne ghideaza catre o viziune asupra unui viitor dotat cu sensibilitate si atentie esentiala la detalii”, asa cum se arata clar in aceasta colectie haute couture, ale carei piese se ridica pentru a conferi entitatii. ca vestimentatie de ceremonie tipica acestei sume de zeitati, toate reprezentative pentru aceeasi si noua feminitate, puternica si fragila, pe care Roberti si Chiuri o pretind drept model pentru viitor.
Intre mosteniri, volane si broderii
Pornind de la aceeasi imagine, inzestrata cu niveluri extraordinare de maretie si simbolistica, mana dreapta a lui Chiuri este capabila sa termine de slefuit toate marginile pe care, a priori, aceasta grandioasa conceptie poate ajunge sa le trezeasca, pentru a da entitate unei propuneri de linii cat mai pure si pur si simplu. esentiale, asa cum sunt pretentiile de valori pe care ea le face pentru aceasta noua feminitate contemporana. Un ideal impotriva caruia ajunge astfel sa compuna piese Haute Couture dotate cu atatea subtilitati cate detalii reusesc sa se adaposteasca sub puritatea formelor lor, si pe care vom ajunge sa-l gasim construite pe o paleta cromatica foarte fina inarmata din tonuri de alb si neutre.
Un spectru luminos de culori in care doar diferite accente de alb, bej, argintiu si auriu ajung sa-si gaseasca locul, intorcandu-ne cu compozitia sa aceleasi scantei si cromatisme atat de particulare si tipice sculpturilor criseolefantine. Termen din care se face referire la acea tehnica, la care istoricii subliniaza ca a fost folosita pentru constructia marilor statui care locuiau in interiorul templelor Greciei Antice, inarmate din blocuri sculptate de fildes si aur.
In ceea ce pare sa apara ca o noua referinta la acea mostenire primita din care Chiuri si Roberti au continuat sa produca propriile creatii, designerul italian a surprins inca o data cu o propunere din care, in conformitate cu tot ce s-a mentionat deja, a platit. o atentie deosebita adusa abundentei detaliilor ca element cel mai caracteristic al creatiilor sale. Unele piese care par astfel sa apara la inceput ca o stralucire subtila, vaporoasa si fara forma, pentru a ajunge sa se dezvaluie ca niste constructii pe cat de ferme, pe atat de fin realizate, pline de broderii si incrustatii irizate. Elemente care ajung sa vorbeasca despre acel ritm atemporal si relaxat care, ca si in hainele haute couture, este sursa si serveste ca element esential pentru construirea acelui imaginar care,
„Modelele alcatuiesc o secventa hieratica”, de parca ar fi a lor „mersul tuturor divinitatilor care au stapanit, si inca conduc lumea”, puncteaza in acest sens chiar Dior. Dintr-o silueta care apare astfel „verticala” si inradacinata pe pamant cu „pantofii sai plat”, „sacourile si paltoanele sunt structurate cu pliuri sub piept, evocand statui clasice si canelarea coloanelor”. Forme carora li se adauga cateva „perle, simbol al puritatii”, care „apar in numeroase broderii”, in timp ce firele de argint „impletite” „stralucesc irizate” de pe suprafata pieselor. O bogatie de finisaje, care ajunge sa fie pusa in dialog cu „fuste si rochii lungi” construite din bogatia de texturi a colectiilor casei din anii saizeci.
