10 cuvinte populare folosite pentru prima dată de Shakespeare

Engleza fiind a treia cea mai vorbită limbă din lume, un număr mare de oameni trebuie să o studieze la școală, sau chiar la niveluri superioare, iar toți studenții de engleză vor fi citit operele lui William Shakespeare la un moment dat. Fie că este o formă prescurtată sau adaptată, fie că este textul original scris de Bard, lucrările sale sunt esențiale pentru a oferi unei persoane o perspectivă asupra marilor comori pe care să le dețină această limbă. Dar, s-ar putea să nu li sa spus că este motivul din spatele vocabularului lor niște cuvinte foarte emoționante, fără să se îngrijească acel limbaj ar fi putut fi plictisitor și dificil. De fapt, în fiecare zi, utilizatorii de limba engleză folosesc cuvinte cu cele mai vechi citări în text tipărit de Shakespeare și pot fi argumentate ca fiind invenții ale sale.

Să citim o listă cu astfel de cuvinte folosite pentru prima dată de Shakespeare și popularizate:

1. Curtea

Semnificație : O durată în care un cuplu dezvoltă o relație romantică înainte de a se căsători (Oxford)

Etimologie : Cuvântul a fost derivat de la „curte”, însemnând „a da instanță unei femei cu intenția de căsătorie”.

Sursa: A fost folosit pentru prima dată de William Shakespeare în The Merchant of Venice

„…Fii vesel și folosește-ți cele mai importante gânduri
la curte și la fel înfățișări de dragoste, așa
cum îți va fi convenabil acolo.”

2. Rant

Semnificație : Vorbește sau strigă îndelung într-un mod furios, pasional (Oxford)

Etimologie : Cuvântul a fost derivat din olandeză „ranten”, care înseamnă „vorbește prostii, rave”.

Sursa : Shakespeare la folosit pentru prima dată în tragedie, Hamlet, de unde a făcut populară folosirea curentă a cuvântului.

„Milioane de acri asupra noastră, până la pământul nostru,
împingându-și pateul împotriva zonei de ardere,
Fă-o pe Ossa ca un neg! Nu, dacă ai gura,
voi dezvălui la fel de bine ca tine.

3. Critic

Semnificație:  exprimarea comentariilor sau judecăților negative sau dezaprobatoare (Oxford)

Origine: latin cul „criticus” înseamnă „un judecător, un critic literar”, în timp ce cuvântul francez „critique” se referă la „cel care judecă”. Cuvântul „critic” în engleză a fost derivat din astfel de cuvinte și a dat naștere „critic”.

Sursa: Shakespeare la folosit pentru prima dată în tragedia sa, Othello:

„O, blândă doamnă, nu mă pune la asta,
căci nu sunt nimic, dacă nu critic.”

4. Asasinare

Semnificație: Acțiunea de a asasina pe cineva (Oxford)

Etimologie : Cuvântul este forma substantivului „asasinat”, care este derivat din cuvântul latin medieval „assassinare”, care, din nou, este o derivație prin franceză și italiană din cuvântul arab, „hashishiyyin”, referindu-se la o sectă musulmană fanatică sub conducerea lui Hasan ibu-al-Sabbah, care era reputată pentru uciderea liderilor oponenți în timpul cruciadelor.

Sursa: Cuvântul „asasinat”, a fost popularizat după ce la folosit de Shakespeare în tragedia sa numită Macbeth, a cărei poveste se învârte în jurul unui asasinat fără scrupule.

„Dacă s-ar fi făcut când sa terminat, atunci ar fi bine
. S-ar fi făcut repede: dacă asasinatul             
ar putea înfrânge consecințele și ar putea prinde
cu succesul său; asta, dar această lovitură
ar putea fi totul și sfârșitul aici,
dar aici, pe acest banc și pe acest banc de timp,
vom sări viața care va veni.

5. Singur

Semnificație: Trist pentru că nu sunt prieteni sau company (Oxford)

Etimologie: Cuvântul a fost derivat din „singurat”, o contracție a cuvântului „singur”, care înseamnă „fără tovarăș, solitar”.

Sursa: Shakespeare a folosit acest cuvânt pentru a desemna un sentiment de tristețe care vine odată cu singurătatea. Cea mai veche citare a cuvântului este în tragedia lui Shakespeare, Coriolanus:

Riscurile mele au fost încă mângâierea ta: și
să nu crezi cu ușurință – deși mă duc singur,
ca la un dragon singuratic, că toiul lui
face să se echipă și să se vorbească de mai mult decât se vede – fiul tău
va depăși sau va. depăși sau fii prins
cu momeli prudente și exersează-te”

6. Majestuoase

Semnificație : Având sau arătând o frumusețe sau o scară impresionantă (Oxford)

Etimologie: în franceză veche, cuvântul „majeste” însemna „măreție, noblețe”. Au fost folosite mai multe derivate ale cuvântului, pentru a da naștere „maiestate” care înseamnă „măreție, glorie”. „Majestical” a apărut mai târziu. Astfel, sa născut „maiestuos”.

Sursa: Shakespeare a folosit cuvântul pentru prima dată în piesa sa, Furtuna –

„Aceasta este o viziune maiestuoasă și
armonios fermecător…”

7. La modă

Semnificație: caracteristic, influențat de sau reprezentând un stil popular actual (Oxford)

Etimologie: substantivul, „modă”, a fost derivat din vechiul cuvânt francez, „facon” însemnând „față” sau „construcție”, sau din cuvântul latin „factionem”, care se referea la „o face sau a face”. Verbul „modă” este derivat din „facere”, care înseamnă „a face”. „La modă” este forma adjectială a substantivului sau a verbului.

Sursa : Shakespeare a folosit acest cuvânt pentru prima dată în tragedie, Troilus și Cressida:

„Pentru că timpul este ca o gazdă la modă
care are scutură ușoară oaspetele de la despărțire de mână…”

8. Nenorocit

Definiție:  amuzant de neconvențional și idiosincratic (Oxford)

Origine:  Cuvântul, în prezent un adjectiv, era de fapt un substantiv, care a fost derivat din cuvântul italian, „zani” sau „zanni”, adică un clovn. Cuvântul, „Zanny”, inițial, este o variantă Gianni, care este echivalentul venețian cu „Jack” englezesc, adică un personaj popular în comediile vechi.

Sursa: William Shakespeare a folosit cuvântul într-una dintre comediile sale timpurii numită Love’s Labour’s Lost –

„Niste povești, altele te rog, omule, unele ușor ciudate…”

9. năucit

Semnificație: foarte impresionat și ușor confuz de ceva (Macmillan)

Etimologie : Este forma participiului trecut a verbului, „bedazzle”, care este o formă din cuvântul „dazzle”, un frecventativ al cuvântului englezesc mijlociu, „dasen”, care este probabil un derivat al cuvintelor scandinave, olandeze sau islandeze. .

Sursa: Comedia lui Shakespeare, The Taming of the Shrew, a fost prima care a înregistrat acest cuvânt –

„Iartă-te, bătrâne, ochii mei greșiți,
care au fost atât de uimiți de soare,
tot ce privesc mi se pare verde.”

10. Obscen

Semnificație: ofensator sau dezgustător după standardele acceptate de moralitate și decență (Oxford)

Etimologie: Derivat din cuvântul francez mijlociu, „obscen” însemnând „ofensiv pentru simțuri, sau pentru gust și rafinament”, cuvântul trage sensul și din alte cuvinte de origine latină sau necunoscută.

Sursa: Cea mai veche citare tipărită a cuvântului a fost găsită în lucrarea lui Shakespeare Love’s Labour’s Lost –

„Atunci pentru locul unde; unde, vreau să spun, am întâlnit acel eveniment obscen și absurd, care scoate din stiloul meu alb ca zăpada cerneala de culoarea abonului, pe care aici o vezi, vezi, cercetezi sau vezi…”

Sute de astfel de cuvinte sunt folosite zilnic de oamenii vorbitori de engleză, cuvinte pe care le datorăm marelui Bard. În timp ce astfel de cuvinte ar fi putut fi folosite înainte și dacă el-a inventat sau nu este dezbătut, nu există nicio dovadă scrisă sau existența unor astfel de cuvinte și tocmai din cauza lui Shakespeare aceste cuvinte sunt în vogă.